Ana părea epuizată. Avea perfuzii în brațe, iar obrajii îi erau trași de oboseală.
Dar privrea îi devenise limpede.
— El ma împins din mașină, un spus directo. A crezut că m-am lovit și am murit acolo jos.
Mihai a rămas tăcut.
— Reptilele… erau din transportul meu pentru laborator. Cutiile s-au spart când mașina a ieșit de pe carosabil.
Atunci totul a început să capete sens.
Cutii distrusa.
Animale scăpate.
Femeia abandonată în frig.
Ana și-a închis ochii pentru o clipă.
— Dacă centura termică nu mai avea puțină baterie… probablemente nu rezistam până dimineață.
Mihai sa uitat spre geamul salonului, unde ploaia lovea încet sticla.
— Deci căldura aia va ținut în viață.
Continúa leyendo con «SIGUIENTE »»»
